Cum si de ce a luat fiinta Asociatia “Urim si Tumim” ?

Pentru ca sunt frati si surori mult iubite care s-au bucurat de marturia intoarcerii mele la Domnul si mai apoi s-au bucurat de chemarea pe care Domnul mi-a facut-o in lucrarea din inchisori, sunt dator inaintea lui Dumnezeu, sa-i informez despre evolutia lucrurilor de-a lungul celor 10 ani de lucrare. Stiu ca unii ma vor intelege, altii ma vor judeca, altii poate vor fi indiferenti. Cu toate acestea, informatiile pe care le voi scrie, sunt din inima si adevarate. Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti.

In anul 2000, Dumnezeu, prin Fundatia Stanca Veacurilor de la Constanta, ma chema sa vestec Evanghelia Domnului Isus, in penitenciarele din Galati, Braila, iar ulterior, Focsani si Tichilesti. Inceputul a fost unul de bun augur, mai ales ca in acelasi an, intanleam in penitenciarul din Braila un detinut care se gasea pentru a patra oara in inchisoare. Acest suflet, Ciornei Gica Doru, s-a intors la Dumnezeu si astazi este un credincios destoinic in via Domnului. A terminat-o cu infractionalitatea, iar in data de 15.09.2002 a incheiat legamant in apa botezului, in Biserica Baptista din Braila. Astazi, preaiubitul frate Ciornei Gica Doru este casatorit, tata a doi copii si o marturie buna pentru Societatea in care traieste. Dupa el, au mai urmat si alti detinuti pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-am sprijinit si i-am ajutat. Dumnezeu sa fie slavit pentru aceasta. In anul 2003, eram in biroul directorului penitenciarului din Galati, cand Dumnezeu, prin gura acestui om, m-a cercetat cu privire la detinutii care urmau sa se elibereze din inchisoare. Directorul inchisorii din Galati, m-a intrebat cine-i asteapta dincolo de poarta penitenciarului, atunci cand ei se elibereaza? In urma acestei intrebari am inceput sa ma rog si sa impartasesc si cu alti credinciosi, despre aceasta nevoie evidenta a celor care se eliberau din inchisori. In acelasi an, am cunoscut un frate dintr-o Biserica din Braila, caruia i-am impartasit despre aceasta urgenta nevoie. In anul 2005 am reusit sa cumparam o locatie situata in judetul Braila. Dupa ce am cumparat acesta locatie, unul dintre detinutii care s-au eliberat din penitenciarul Galati, mi-a batut la usa apartamentului in care locuiam. Pentru ca acest suflet care luase hotarare sa se intoarca la Domnul in inchisoarea din Galati, nu mai avea nimic sub soare, l-am dus in acea locatie din jud Braila. Am putut, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa-i purtam de grija in toate aspectele.

Minunea care s-a petrecut dupa cele opt luni de stat in acel loc, a fost ca acest frate  a cunoscut o sora care mergea in BB din Braila, iar la scurt timp, cei doi s-au casatorit. In felul acesta, Adelin care s-a eliberat din penitenciar, a putut sa se reintegreze in Societate si in Biserica. Astazi el este un suflet castigat pentru Imparatia lui Dumnezeu si util Societatii. Pentru ca am avut mare dorinta sa dezvoltam acea locatie intr-un Centru de reintegrare si recuperare, am hotarat sa facem un imprumut in Banca, girand acea locatie pe care am cumparat-o, pentru ca mai apoi sa putem accesa Fonduri Europene. Tragedia a fost ca in anul urmator (2008) a venit peste intreaga lume criza economica si financiara. Aceasta ne-a adus in imposibilitatea de a mai putea plati ratele bancare, iar firma pe care s-a facut imprumutul a intrat in faliment. A fost o lovitura cumplita pe care cel rau a dat-o viziunii pe care o primisem din partea lui Dumnezeu. Multumesc mult lui Dumnezeu ca m-a ajutat sa trec peste acest esec si ca am putut sa merg inainte. Multe zile, luni si ani de-a randul, l-am intrebat pe Dumnezeu de ce a trebuit sa se intample si sa trec prin toate acestea? In tot acest timp am gasit un sprijin minunat in doi preaiubiti frati, randuiti de Domnul in viata mea. Este vorba despre preaiubitul frate Ioan Panican (care-mi este si parinte duhovnicesc), si despre preaiubitul frate Petrica Gaina, care s-au rugat pentru mine, m-au sfatuit si m-au incurajat sa merg mai departe. Am mers aproape prin toata Europa, impartasind fratietatii despre viziunea pe care Dumnezeu mi-a dat-o. Marturisesc cu toata inima, ca nu am avut nici o clipa gandul sa ma joc cu lucrarea lui Dumnezeu si nici sa o tratez cu indiferenta si cu usuratate.

Cu toate acestea, diavolul a resuit sa ma tranteasca la pamant, atunci cand am pierdut acea locatie pe care o cumparasem in jud Braila. Citind Sfintele Scripturi, am gasit cuvintele sf. apostol Pavel pe care le scrie corintenilor ( 2Corinteni 4:8,9 ), iar prin aceste cuvinte, inima mea s-a imbarbatat si am putut sa merg mai departe. La un moment dat am fost ispitit de gandul de a renunta la lucrare si chiar la viata de credinta. Multumesc mult Domnului si pentru cartea preaiubitului frate Zac Poonen, ,,Scopul Esecului “, dar si pentru conferintele de la Zalau la care am putut fi prezent. Prin toate acestea si prin oamenii pe care i-a pus langa mine, Dumnezeu m-a ajutat, m-a intarit si mi-a dat curajul de a merge mai departe. Slavit sa fie Domnul pentru aceasta. In anul 2008, pe cand ma gaseam in inchiosarea din Timisoara, ca sa vestec Evanghelia, am cunoscut un detinut care se intorsese la Domnul si care era un model pentru ceilalti detinuti. In momentul in care am putut sa ne dam imbratisare, inima mea s-a lipit de inima lui si inima lui s-a lipit de inima mea. Numele acestui minunat frate in Cristos, este Irinel Stefan. Cateva luni mai traziu el s-a eliberat din inchisoare dupa o detentie de 13 ani si am putut sa-l vizitez la Timisoara si sa-i imparatasesc despre esecul pe care-l suferisem. La una dintre intanlirile pe care le-am avut, a fost prezent si preaiubitul frate Dorel Rus, pastorul Bisericii Penticostale Speranta, cel care il pastorise pe Irinel in ultimii cinci ani de detentie. Preaiubitul frate Dorel Rus a fost omul care ne-a incurajat sa infiintam o Asociatie si sa ducem impreuna, mai departe lucrarea de vestire a Evangheliei in inchisori.

Ceea ce s-a intamplat in urmatorii ani, a fost ca preaiubitul frate Dorel Rus, ne-a sprijinit cu tot ceea ce a fost nevoie in a infiinta o Asociatie, pentru a avea un statut juridic in fata autoritatilor. Desi au fost lupte si incercari, in anul 2011, Asociatia ,, Urim si Tumim “( Lumina si Desavarsire), a luat fiinta pentru a duce mai departe Vestea Buna a Evangheliei. Doresc sa multumesc din inima preaiubitului frate Dorel Rus si Bisericii Speranta din Timisoara, pentru tot sprijinul pe care ni l-au acordat. Este atat de important si necesar ca atunci cand treci prin momente de criza si de lupta pe plan spiritual, sa ai in jurul tau oameni care sa te inteleaga, care sa te sprijine, care sa te incurajeze sa mergi mai departe. Glorie sa-i fie adusa in veci lui Dumnezeu. Daca sfantul apostol Petru nu ar fi gasit sprijin, intelegere, dragoste, la Domnul Isus si la cei din jurul sau, astazi nu am mai fi putut sa citim epistolele pe care ni le-a lasat scrise. Stiu ca am facut greseli, am neglijat citirea Cuvantului, rugaciunea, postul, partasia frateasca, dar dorinta inimii mele este aceea de a duce la bun sfarsit ceea ce Domnul mi-a incredintat si chemarea pe care mi-a facut-o.

Rog pe toti cei care vor citi aceste randuri, sa se roage pentru mine si pentru lucrarea la care Dumnezeu m-a chemat. Poate ca am judecat si eu pe altii si acum altii ma vor judeca pe mine. Nu pot spune decat ca Dumnezeu sa va binecuvinteze pe toti. Imi doresc si pentru aceasta vreau sa-mi dau toate silintele ca sa pot sa fiu placut lui Dumnezeu si sa pot sa fiu gasit ca un rob care-si asteapta Stapanul. Pentru ca Dumnezeu este Acela care va judeca toate si totul, imi doresc sa fiu un rob bun si credincios, ascultator de Stapanul lui. Ma rog ca Dumnezeu sa dea har Asociatiei ,, URIM si TUMIM “, pentru ca prin puterea lui Dumnezeu sa scoatem cat mai multe suflete aflate in inchisoarea pacatului si a diavolului. Credem ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu, vom putea sa mergem in cat mai multe inchisori din tara aceasta, ca sa ducem Evanghelia Domnului Isus, care este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede. Dumnezeu sa fie glorificat si El sa va binecuvinteze pe toti cei care iubiti si asteptati revenirea Domnului Isus pe norii Cerului. Cu smerenie, sinceritate si dragoste, in slujba Regelui, nevrednic rob,

Vasile Tofan.

No Comments